Scoala Tautii-MagherausLocalitatea Tautii-MagherausEtnografieCultura
Scoala Culturala Romaneasca
Situat în zona Chioarului, la confluenta cu cea a Codrului, Tăutii-Măgherăus are o zestre inestimabilă mostenită de la străbuni,
transmisă de la o generatie la alta, măiestrită si înnoită mereu
odată cu schimbările si prefacerile petrecute în felul si modul  de viată al oamenilor.
Inscrierea in invatamantul primar 2013
Aspecte etnografice si portul popular - MARAMURES
 
Prelucrarea vitei de vie  
  Obiceiuri si traditii
  Cultivarea si prelucrarea cânepii, care prin pricepere, talent si dăruire s-a transformat în minunate obiecte de îmbrăcăminte si pentru împodobitul casei; a fost o veche preocupare a oamenilor acestor locuri; care din păcate azi este neglijată; de aceea, încercăm prin intermediul aparatului de fotografiat să prezentăm imagini semnificative din comoara de nepretuit a creatiei populare locale.
  Cultivarea vitei de vie a fost din cele mai vechi timpuri si este si în prezent o preocupare a locuitorilor acestei localităsi, lucru confirmat si de prezensa simbolului acestei îndeletniciri în stema localităsii (atât în cea veche cât si în cea nouă). Există un adevărat cult pentru cultivarea visei de vie, astfel încât fiecare etapă, de la primul legat si până la obtinerea produsului finit -vinul- este parcursă cu sfintenie asa cum s-a mostenit din străbuni.
Toponimie
(nume de locuri specifice localităţii Tăuţii-Măgherăuş)
apă sărată = izvor cu apă sărată

bozânţele =terenuri parcelate în apropierea localitaţii Bozânta Mare

cerăt = lăstăriş de pădure

ciuşedi = deal acoperit cu viţă de vie

curături = loc în care s-au produs alunecări de teren

dura = deal la hotarul dintre BAIA MARE şi Tăuţii-Măgherăuş

ghistiniş = pădure de castani comestibili

imaş = păşunea satului

în arini = teren acoperit cu arini

la viluţa = pădure de stejari

socodaş = râpă formată în urma alunecărilor de teren

toag = teren agricol cu parcele

 
 
  O altă îndeletnicire importantă, olăritul practicat pe scară largă, la un moment dat erau peste 52 de olari, a scos în evidentă creativitatea, dar si spiritul practic al oamenilor locului. Produsele variate realizate de către acesti renumiti olari erau valorificate în târgurile si pietele din zonă sau în satele de ses, unde se folosea ca mijloc de schimb trocul.
Olaritul Olaritul Biserica Biserica Lacul Nistru Lacul Nistru Lacul Nistru
  Imaginile ne poartă în lumea satului de odinioară în care costumele populare au fost vesminte de lucru, de sărbătoare, de diferentiere a vârstelor, dar si a stratificării sociale, finalizându-se într-o unitate desavârsită a tot ce a însemnat util si frumos pentru tăranul român.
 
Costum popular
Costum popular
Costum popular
Costum popular
  Spăcel-piesă din costumul popular femeiesc din pânză lucrată în ciur cu ornamente florale, cu coltisori în jurul gâtului si pumnusei triunghiulari la mâneci; ornamentele florale sunt repartizate pe piept, spate, căderea  umerilor si la final de mâneci. Ciurul este realizat numai în ată albă, dând prestantă si elegantă piesei.
   Spăcel decorat cu model de struguri - vită de vie lucrat în cruci cu ată neagră, destinat persoanelor mai în vârstă; modelul este inspirat de una dintre îndeletnicirile oamenilor acestor locuri - cultivarea vitei de vie.
   În evolutia spăcelului apar elemente noi,  folosirea firelor colorate, fitău. Multitudinea de proceduri aplicate se concretizează în: buchete de flori lucrate în cruci, ”bosca la umeri” - lucrătură în formă de fagure, ,,heitasuri” - dungi obtinute prin plierea măruntă a pânzei; remarcăm prezenta culorilor din drapelul national.
  Piesa din imaginea de mai sus se remarcă printr-o mare bogătie florală realizată în ,,pene umplute” cu fire colorate; la această piesă se observă influente din arta populară maghiară.
       
Costum popular
Costum popular
Costum popular
Costum popular
  Rochie de pânză din costumul femeiesc cu flori stilizate încadrate între heitasuri, iar marginile rochiei au cipcă. Brâul rochiei este realizat ornamental cu coltisori si bine întărit pentru a sluji ca un mini corset.
   Pindileul de dant îl utilizau femeile sub rochia de pânză pentru a acoperi corpul în momentul rotirii si ridicării poalelor, fiind mai scurt si cu o cipcă lată de o palmă care să nu depăsească nivelul genunchilor.
   Rochie cu motive florale si cipcă cu inimioare, iar brâul apare din nou întărit si în colturi mai mari.
  Rochia de mai sus este pe linia modelelor de traditie cu motive florale mai simple si mai sărace, iar brâul cu coltisori si bine întărit.
 
 
 
 
 
©2008-2016 Proiect initiat de Scoala cu Clasele I-VIII Ostra, judetul Suceava.
Web design & gazduire web - SANNET Suceava.