| |
|
|
|
|
Situat în zona Chioarului, la confluenta cu cea a Codrului, Tăutii-Măgherăus are o zestre inestimabilă mostenită de la străbuni,
|
transmisă de la o generatie la alta, măiestrită si înnoită mereu |
odată cu schimbările si prefacerile petrecute în felul si modul de viată al oamenilor. |
|
|
 |
| |
 |
|
Obiceiuri si traditii
Cultivarea si prelucrarea cânepii, care prin pricepere, talent si dăruire s-a transformat în minunate obiecte de îmbrăcăminte si pentru împodobitul casei; a fost o veche preocupare a oamenilor acestor locuri; care din păcate azi este neglijată; de aceea, încercăm prin intermediul aparatului de fotografiat să prezentăm imagini semnificative din comoara de nepretuit a creatiei populare locale.
Cultivarea vitei de vie a fost din cele mai vechi timpuri si este si în prezent o preocupare a locuitorilor acestei localităsi, lucru confirmat si de prezensa simbolului acestei îndeletniciri în stema localităsii (atât în cea veche cât si în cea nouă). Există un adevărat cult pentru cultivarea visei de vie, astfel încât fiecare etapă, de la primul legat si până la obtinerea produsului finit -vinul- este parcursă cu sfintenie asa cum s-a mostenit din străbuni.
|
 |
Toponimie |
(nume de locuri specifice localității Tăuții-Măgherăuș) |
| apă sărată = izvor cu apă sărată |
bozânțele =terenuri parcelate în apropierea localitații Bozânta Mare |
cerăt = lăstăriș de pădure |
ciuședi = deal acoperit cu viță de vie |
| curături = loc în care s-au produs alunecări de teren |
dura = deal la hotarul dintre BAIA MARE și Tăuții-Măgherăuș |
ghistiniș = pădure de castani comestibili |
imaș = pășunea satului |
în arini = teren acoperit cu arini |
la viluța = pădure de stejari |
socodaș = râpă formată în urma alunecărilor de teren |
toag = teren agricol cu parcele |
|
| |
| |
| O altă îndeletnicire importantă, olăritul practicat pe scară largă, la un moment dat erau peste 52 de olari, a scos în evidentă creativitatea, dar si spiritul practic al oamenilor locului. Produsele variate realizate de către acesti renumiti olari erau valorificate în târgurile si pietele din zonă sau în satele de ses, unde se folosea ca mijloc de schimb trocul. |
       |
Imaginile ne poartă în lumea satului de odinioară în care costumele populare au fost vesminte de lucru, de sărbătoare, de diferentiere a vârstelor, dar si a stratificării sociale, finalizându-se într-o unitate desavârsită a tot ce a însemnat util si frumos pentru tăranul român. |
|
|
|
|
|
Spăcel-piesă din costumul popular femeiesc din pânză lucrată în ciur cu ornamente florale, cu coltisori în jurul gâtului si pumnusei triunghiulari la mâneci; ornamentele florale sunt repartizate pe piept, spate, căderea umerilor si la final de mâneci. Ciurul este realizat numai în ată albă, dând prestantă si elegantă piesei.
|
|
Spăcel decorat cu model de struguri - vită de vie lucrat în cruci cu ată neagră, destinat persoanelor mai în vârstă; modelul este inspirat de una dintre îndeletnicirile oamenilor acestor locuri - cultivarea vitei de vie.
|
|
În evolutia spăcelului apar elemente noi, folosirea firelor colorate, fitău. Multitudinea de proceduri aplicate se concretizează în: buchete de flori lucrate în cruci, bosca la umeri - lucrătură în formă de fagure, ,,heitasuri - dungi obtinute prin plierea măruntă a pânzei; remarcăm prezenta culorilor din drapelul national.
|
|
Piesa din imaginea de mai sus se remarcă printr-o mare bogătie florală realizată în ,,pene umplute cu fire colorate; la această piesă se observă influente din arta populară maghiară.
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
Rochie de pânză din costumul femeiesc cu flori stilizate încadrate între heitasuri, iar marginile rochiei au cipcă. Brâul rochiei este realizat ornamental cu coltisori si bine întărit pentru a sluji ca un mini corset.
|
|
Pindileul de dant îl utilizau femeile sub rochia de pânză pentru a acoperi corpul în momentul rotirii si ridicării poalelor, fiind mai scurt si cu o cipcă lată de o palmă care să nu depăsească nivelul genunchilor.
|
|
Rochie cu motive florale si cipcă cu inimioare, iar brâul apare din nou întărit si în colturi mai mari.
|
|
Rochia de mai sus este pe linia modelelor de traditie cu motive florale mai simple si mai sărace, iar brâul cu coltisori si bine întărit.
|
|
|
| |
|
©2008. Proiect initiat de Scoala cu Clasele I-VIII Ostra, judetul Suceava. |
|
|
|
