Scoala de Arte si Meserii ParvaLocalitatea ParvaEtnografieCultura
Scoala Culturala Romaneasca
Blaga spunea ca „vesnicia s-a nascut la sat”.
Toti credem si simtim acest lucru, fiindca aici, in sat, se deapana toate frumusetile lumii, se nasc si mor idei ale necuprinsului.
Chiar daca la Parva, soarele rasare mai tarziu si apune mai devreme, el poposeste in sufletul oamenilor ca o amiaza a binecuvantarii.
Credinta, datinile si obiceiurile acestor oameni se contopesc intr-un mod de simtire care se numeste folclor.
El este strans legat de preocuparile lor.
 
Inscrierea in invatamantul primar 2013
Tara Nasaudului
 
Tara Nasaudului  

Cea mai raspandita manifestare din viata comunitatii care a rezistat tuturor tentatiilor vremii este SEZATOAREA. Ea face parte dintre numeroasele datini cu functii complexe si are o existenta multiseculara. Este o adunare restransa, in serile lungi de toamna si iarna, la care participa, in functie de natura sa, fete, femei, barbati si feciori, acestia din urma umbland in grup, de cele mai multe ori, de la o sezatoare la alta, avand roluri precise in cadrul obiceiului.
Fetele si femeile lucreaza fiecare pentru sine, iar participantii in totalitatea lor, discuta diverse fapte din viata satului, interpreteaza aproape intregul repertoriu folcloric, organizeaza jocuri dramatice de societate, dintre care unele se intalnesc si pe la priveghi.
Sezatoarea incepe dupa terminarea lucrului pe camp, neavand decat rar data fixa, si se tine cu unele exceptii pana la inceputul muncilor de primavara. Ea are loc in fiecare seara, in afara serilor de Sambata, Duminica si cele care preceda sarbatorile de tot felul.
Comuna Parva fiind o localitate rasfirata se organizeaza mai multe sezatori, pentru ca participantii sa nu aiba de parcurs distante prea mari. Existau sezatori pe Valea Vinului, Bradatel, Damburi si in centrul satului.
Gazda de sezatoare trebuia aleasa din timp pentru a preintampina anumite greutati care ar determina participantii sa nu se sfiasca de la anumite aspecte care tin de aceasta traditie. Camera trebuia sa fie incapatoare, iar gazda sa nu fie om „dungas”. Pentru acest favor gazda era rasplatita de participante prin munca si prin anumite bunuri materiale ca lemne de foc, petrol, (mai nou platesc curentul electric), faina etc.

Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului Obiceiuri si traditii din Tara Nasaudului

Varsta la care sunt admisi la sezatoare difera de la un sat la altul. In Parva participa cei care au terminat armata, cei de 18 ani, de la 14-15 ani si in ultima vreme, chiar de la 10-12 ani, dar aceste ultime varste sunt exagerate pentru ca repertoriul sezatorii, jocul si practicele au rostul de a batjocori si alunga pe cei care sunt prea tineri pentru a lua parte la obicei.
In primul rand sezatoarea este un prilej de comportare si de munca, de manifestare a priceperii si harniciei fetelor. In cadrul sezatorii, tinerii au prilejul sa se cunoasca si sa stabileasca relatii premergatoare casatoriilor. De asemenea sezatoarea ofera un fericit prilej de a comenta si judeca viata de fiecare zi a satului, formandu-se si intarindu-se opinia publica, al carei rol educativ nu este deloc neglijabil.
O alta functie este legata de caracterul de petrecere al sezatorii, de repertoriul folcloric specific. In sezatoare se interpreteaza, dar mai ales se creeaza si se transmite repertoriul colectivitatii.
In sezatoare se organizeaza numeroase jocuri dramatice si de societate ale caror functii dominante erau crearea bunei dispozitii, cultivarea unei comportari corespunzatoare in grup si initierea tineretului in participarea lui la maifestari cu caracter de petrecere. Specific pentru Parva si alte localitati din imprejurimi ar fi: FANTANA, PURICELE, VERIGUTA etc.
 
Viata satului   Turist in Tara Nasaudului
Momente importante  

Comuna Parva gazduieste anual un numar mare de turisti romani si straini ceea ce permite o cunoastere mai buna a zonei Muntilor Rodnei. Turistii ce provin din sudul tarii vor avea ocazia sa petreaca cateva zile in aceasta regiune inainte de a vizita judetul Maramures sau manastirile din Moldova, care sunt deja cunoscute in strainatate.
Cresterea numarului de turisti si vanzarea produselor de artizanat aduce profit familiilor care in acest fel isi  pun in valoare maestria culinara, artistica si ospitalitatea.
Exista, de asemenea, o asociatie : „Asociatia Carpatia-Ecotur-Parva”, nascuta din initiativa partenerilor francezi, creata de familiile ale caror pensiuni au fost clasificate de Ministerul Turismului, ce invata sa funcţioneze, sa se faca viabila si sa se organizeze in conditiile concrete ale comunei Parva.

Asociatia are un numar de 24 de membri fondatori care au participat la un curs de pregatire in domeniul agroturismului.
Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud
Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud

Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud
Sediul asociatiei este in cladirea fostei cantine a scolii din comuna Parva. Centrul de turism rural „Hubert Tyrode” a fost inaugurat la 21.05.2004 si are urmatoarea destinatie:
- Realizarea intrunirilor membrilor asociatiei.
- Expozitie cu produse de artizanat local.
- Gazduiri in limita locurilor disponibile.
- Mese comune (in cadrul unor grupuri mai mari).
- Publicitate.

Impresionante sunt creatiile care se refera la momentele importante din viata omului: nasterea, casatoria si moartea.
Nunta, ca rit de trecere de la o stare civila la alta, marcheaza prin diferitele sale elemente factorii esentiali ai schimbarilor care se produc in existenta omului. Intregul ceremonial de despartire a tinerilor de grupul de fete si de feciori si pana la integrarea lor in randul oamenilor casatoriti, are menirea sa sublinieze insemnatatea evenimentului, accentul cazand asupra noilor raspunderi si indatoriri ce revin atat barbatului, cat mai cu seama tinerei femei. Alaturi de ceremonial, o serie de factori exteriori contribuie la ilustrarea acestui mod de a gandi al colectivitatii, costumului si mai ales podoabelor de cap revenindu-le un rol important.
Dintre elementele de spectaculozitate ce insotesc ceremonia nuntii, steagul cunoaste in Transilvania aspecte de mare frumusete, dand o stralucire deosebita evenimentului.
Steagul se confectioneaza in seara zilei premergatoare nuntii, de obicei la casa mirelui. In comuna Parva, mirele se intelege cu cel mult patru feciori care sa-i fie „stegari”. Ei sunt cei mai buni prieteni ai sai, sau rude apropiate, care se pricep sa confectioneze steagul. Acest act se desfasoara dupa un anumit ceremonial si presupune asigurarea din timp a unor materiale de care este nevoie.
Stegarii se afla in fruntea alaiului, scuturand steagul in ritmul muzicii. La Parva sunt nelipsiti si astazi in fruntea alaiului de nunta, vestitii „calareti” cu caii lor impodobiti cu cele mai frumoase tesaturi si inflorituri. Ei galopeaza in fata casei mirelui, alearga de-a lungul satului, amintind de frumoasa nunta a „Zamfirei” din poezia lui Cosbuc.
Printr-o uimitoare capacitate de a-si plasmui simtamintele cele mai profunde, locuitorii acestor meleaguri si-au fixat istoria in licarul zicalelor si al strigaturilor, in geamatul surd al blestemului, al bocetelor si al descantecului, in leganarea doinei de dor si instrainare, in colinda mioritica, ori in epistola versificata, scrisa uneori soldateste, pe genunchi in transeele din Europa, pe unde-i risipea cu forta „stapanii luati din drum”.
Hora satului, sau „jocul” din Duminicile si sarbatorile de peste an, care au constituit intotdeauna un mijloc de petrecere colectiva, mai persista inca intr-o forma oarecare. Locul ei este luat de discoteci, chermeze, baluri care nu mai au valoarea reala a activitatilor de altadata.
Dugheana de langa pod, construita anume pentru hora, a disparut de multa vreme, dar in semn de pretuire a reconstituit-o in miniatura, primarul comunei, domnul Gheorghe Stelian, in curtea actualei primarii.
Este demn de amintit ca in anii de dupa revolutie, cantecul popular din Parva este valorificat prin vocea a doi interpreti de seama, sotii Login si Paraschiva Calus. Tinerii trebuie sa faca apel la ceea ce exista in lada de zestre a bunicii, sa aprecieze si sa dea glas acestor valori care sunt greu de recuperat.

 
Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud

Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud Turism la Bistrita Nasaud
 
 
 
 
 
©2008-2016 Proiect initiat de Scoala cu Clasele I-VIII Ostra, judetul Suceava.
Web design & gazduire web - SANNET Suceava.