Comuna Ostra este situată în sud-vestul judeţului Suceava, în depresiunea cu acelaşi nume din Munţii Stânişoarei, la confluenţa a trei pârâuri montane: Brăteasa, Băişescu şi Botoşanu, ce formează râul Suha, la o altitudine de 650 m, fiind formată din satele Ostra şi Tărnicioara. Faţă de Suceava se află la 65 km distanţă, iar faţă de cel mai apropiat oraş, Frasin, la 18 km.
Ostra este cuvânt de origine slavonă - ostru însemnând ascuţit, nume dat mai întâi unui munte cu această formă. Se pare că oronimul a apărut prin traducerea în limba slavonă a toponimului ascuţita, cu ocazia redactării actelor în cancelariile domneşti. Denumirea localităţii îşi găseşte explicaţia şi în duritatea rocilor care sunt prezente pe teritoriul comunei, în ruteană, ostrai însemnând aspru, dur. Localnicii cred că numele satului este legat de o unealtă de pescuit, ostriţă, un băţ lung care are la capăt un fel de furculiţă. Între 1919-1925, localitatea s-a numit Floceni, de la toponimul Poiana Flocii şi a numărului mare de familii Flocea.

Acest colţ de ţară românească poartă urme ale prezenţei omului din cele mai vechi timpuri. Ostra este amintită încă din 1475 într-un act de danie pe care Ştefan cel Mare îl face Mănăstirii Voroneţ. Ostra definea atunci un munte, care împreună cu poienile şi fâneţele din împrejurimi constituia terenul de vânătoare al mănăstirii. Se presupune că zona era stăbătută de drumul tătărăsc, fapt dovedit de materialul arheologic descoperit: capete de buzdugan, vârfuri de lance, un coif care se presupune că ar fi aparţinut unei căpetenii ce a fost înmormântată aici. Satul a luat fiinţă la începutul sec. al XIX-lea când huţulii galiţieni s-au stabilit în zonă primind pământuri arabile şi păşuni. Comuna a fost martora marilor bătălii în care lacomul cotropitor, care a rîvnit pe nedrept la pământul strămoşesc, a căzut zdrobit de braţul aprig al eroilor care îşi apărau glia. Ruptă din trupul ţării, a stat sub dominaţia habsburgică 143 de ani, până în 1918, când Bucovina revine la patria mamă. În al doilea război mondial a avut de suportat prezenţa masivă a trupelor germane. Ascensiunea economică şi demografică s-a produs după 1965, când s-a pus în valoare zăcământul de minereuri complexe de la Leşu Ursului. După 1989 se înregistrează un declin deoarece principalele sectoare economice au fost supuse restructurării.
Totuşi, comuna Ostra oferă numeroase oportunităţi: creşterea animalelor, procesarea lemnului, agroturism, având o poziţie centrală în raport cu numeroase puncte turistice - Valea Bistriţei, Cheile Bicazului, Valea Dornei, Mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Voroneţ etc. Multe trasee turistice pot fi pornite din comună spre Munţii Rarău şi Giumalău. Lângă Ostra se află pădurea seculară de la Slătioara. Există case incluse în circuite turistice şi preocupări pentru construirea de pensiuni pentru a putea oferi servicii de cazare turiştilor ce vizitează Bucovina.